Bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian

bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian

Bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian Mircea Cartarescu - Postmodernismul Romanesc Din este lector la catedra de Istoria literaturii române a Facultăţii de Litere din Bucureşti. Bucureşti: Humanitas, Postmodernism si postmodernitate Aşa cum studierea conceptului de modernism, definind o atitudine şi o practică artistică apărute la sfîrsitul secolului trecut, nu se poate dispensa de discutarea background-lui filozofic, istoric, sociocultural etc.

De fapt, evidenţierea legăturii dintre postmodernism şi postmodernitate este mult mai importantă decît stau lucrurile în modernism. Este motivul pentru care nu mi-am luat riscul intrării directe în subiectul lucrării de faţă. Filozofia, epistemologia şi istoria vor fi cele trei axe care vor defini, holografic, postmodernitatea lumii actuale şi, în cadrul ei, arta postmodernă. Deşi nu adopt aici stilul criticii postmoderne critifiction, surfiction etc.

Ele au fost atît de puternice, încît, în ciuda tuturor trade bitcoin vinde izolaţioniste luate de diverse state şi comunităţi, au devenit curînd un fenomen globalizat. Este vorba mai întîi despre dezvoltarea unor noi tipuri de tehnologie genetică, robotică, spaţială şi mai ales electronicăeconomice şi curate, care au transformat lumea industrială într-una postindustrială.

Datorită controlului electronic şi unui management mult perfecţionat productivitatea muncii a crescut atît de mult, încît lumea occidentală a cunoscut o prosperitate fără precedent.

Căci, precum o haină împestriţată cu toate culorile poate apărea drept cea mai frumoasă, tot aşa ar putea apărea şi această cetate, împestriţată fiind cu toate caracterele. Şi probabil că mulţimea ar şi judeca-o drept cea mai frumoasă, după cum copiii şi femeile judecă privind lucrurile pestriţ colorate.

Un element nou şi decisiv însă al democraţiilor actuale, inimaginabil în orice altă epocă trecută, este caracterul informaţional al societăţii de azi. Explozia informaţională, atît în domeniul public, prin televiziune, cable TV, Internet etc. Pătrunderea electronicii şi, prin urmare, a informaţiei în toate domeniile nu a avut drept urmare doar democratizarea tot mai accentuată a lumii moderne occidentale, ci şi-a extins cryptocurrency hft politice în întreaga lume, scoţînd din izolare chiar şi zonele cele mai închistate.

Nici un zid şi în acest context zidul Berlinului este metafora cea mai la îndemînăreal sau ideologic, nu a putut rezista acestui bombardament informaţional, care, mai eficient decît orice propagandă, a răspîndit gîndirea şi modul de viaţă democratice peste tot în lume.

bitcoin contracte inteligente vindem cardul cadou starbucks pentru bitcoin

Mediile sînt plurale prin excelenţă şi, chiar dacă unele sau altele dintre canalele de transmisie sînt colorate încă ideologic, există întotdeauna posibilitatea alegerii. Tendinţa actuală este însă dez-ideolo-gizarea acestora, transformarea lor în elemente de integrare şi entertainment neutre din punct de vedere politic.

Marxiştii şi alţi critici ai culturii occidentale au văzut în explozia mediilor manifestarea unui imperialism cultural. Peste tot în lume, observă ei, a fost impus prin mass-media un mod de viaţă uniformizat: aspectul străzii, al vestimentaţiei, programele TV, muzica din discoteci, filmele, băuturile etc. Fenomenul este real şi intră în paradigma globalizării civilizaţiei occidentale, cu beneficiile şi costurile ei.

Nu este mai puţin adevărat însă că, tot prin mediatizare, se petrece şi fenomenul invers: micile culturi locale au devenit mai cunoscute ca oricînd şi participă la pluralismul cultural, fără care postmodernitatea lumii de azi ar ră-mîne un concept lipsit de sens. Fenomenul de degradare a lor a început mult înaintea epocii moderne şi este inevitabil. Liberalism-economie de piaţă-tehnologie informaţională: iată cum ar putea arăta ecuaţia în stare să definească starea actuală a lumii.

O altă triadă avînd un vîrf comun cu prima ar putea fi cea propusă de Aries şi Duby3: creşti-nism-tebnologie-drepturile omului. După ultimul război, utopiile negative de tip Metropolis saucare demonizau 2 3 Rex short bitcoin strategy etf ticker. Philippe Aries şi Georges Duby, Istoria vieţii private, voi.

I, Editura Meridiane, Bucureşti,p. După lumea a devenit mai liberă si mai plină de culoare prin mişcările Flower-power si prin revoluţia sexuală, în fine, după căderea cortinei de fier s-a sfîrşit şi celălalt nu telp xxi btc bandung, al confruntării nucleare şi al comunismului, aşa încît, în ultimii 50 de ani, dar mai ales în ultimii 30, dar mai ales în ultimii 10 ani, cea mai mare parte din populaţia lumii fie că trăieşte în democraţie, fie că şi-a luat-o drept ideal.

Pentru noi, aceasta este imaginea empirică, imediat vizibilă chiar şi pentru un nespecialist, a postmodernităţii: o lume eliberată de ameninţări directe, fie ele războaie, foamete sau disconfort, trăind în prosperitate o viaţă liberă, bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian, în care este loc pentru toate stilurile şi ideile, în care arta, experimentul, fantezia sînt la îndemîna oricui.

Departe de mine însă vreo tendinţă de utopizare a acestei lumi: chiar presupunînd că toate aceste trăsături se realizează în orice moment pentru fiecare cetăţean, ceea ce nu se întîmplă, evident, niciodată, societatea postmodernă al cărei model rămîne lumea americană actuală are destule probleme şi dileme specifice, deplasate însă din zona necesităţilor imediate şi imperative înspre mai alunecosul domeniu psihologic.

Cum se va vedea din întreg studiul de faţă,'în postmoder-nitate omul se confruntă cu experienţe psihice nemaiîntîl-nite în trecut, unele grave şi traumatizante. Toffler a observat, de exemplu, încă din anii '60 şi bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian, şocul accelerării exponenţiale a ritmului vieţii, al schimbării tot mai frecvente a decorurilor, cunoştinţelor, mediului de viaţă şi a numit toate acestea tranzienţă4.

Vattimo vorbeşte despre sentimentul de depeizare, de dez-inserţie a omului din lume prin pierderea treptată a simţului realităţii, într-o societate a comunicării generalizate, lumea reală se dizolvă, într-adevăr, devenind 4 Alvin Toffler, Şocul viitorului, Editura Politică, Bucureşti,pp.

Ea se exprimă printr-o senzaţie, un sentiment de nepermanenţă". Dispariţia realităţii, a lui outside, cum ar spune Andrei Codrescu, nu este doar o consecinţă a vieţii în interiorul fluxului informaţional, ci e, în primul rînd, un epifenomen al filozofiei specific postmoderne, la care mă voi referi pe larg în curînd. Perspectivismul lumii moderne, tradus prin dezagregarea oricărei autorităţi şi prin relativizarea valorilor, poate produce şi el un sentiment de dezorientare şi perplexitate culturală, într-un cuvînt, toate vechile obişnuinţe umane, legate de viaţa într-o lume relativ statică şi stabilă, cu valori tradiţionale bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian stabilite, cu o împărţire clară a rolurilor sociale, par să se dezintegreze într-un flux anarhic, aleatoriu, semireal de evenimente.

Viaţa devine ceva asemănător unui vis sau unei ficţiuni literare. Aceste trăsături speciale ale lumii postmoderne ridică un mare număr de probleme, dintre care o parte sînt şi prea complexe, şi prea depărtate de subiectul lucrării de faţă ca să le privesc altfel decît în treacăt. Cele mai dificile par a fi dilemele morale şi religioase ale unei lumi care, programatic, refuză orice fundamentare metafizică şi orice valoare absolută.

Mircea Cartarescu - Postmodernismul Romanesc

Nihilismul şi anarhia lumii actuale sînt concepte încă repulsive pentru omul obişnuit, amator de sens şi de ordine cu orice preţ, chiar cu cel al propriei libertăţi.

Si dacă lumea occidentală s-a aşezat deja confortabil în postmo-dernitate şi nu-şi bate prea tare capul cu aceste probleme, în schimb pentru mulţi locuitori ai altor lumi şansa de a opta între totalitarism şi democraţie poate să pară o opţiune între două rele.

Aşa se explică, poate, reîntoarcerea gîndirii totalitare în ţările din Estul Europei după euforia primelor momente de libertate, refugierea multor oameni în intoleranţă, fundamentalism religios, fanatism politic, naţionalism etc. Societatea românească este, fireşte, departe de condiţia postmodernă, deşi, începînd de prin anii '70, aspecte punctuale, disparate ale acesteia au străbătut bariera ideologică a sistemului comunist şi au btc mall bandung, mai ales în rîndul generaţiei O LUME ÎN SCHIMBARE 15 ' re, 0 nouă mentalitate, ostilă totalitarismului şi prooc-'dentală.

Dimpotrivă, o nouă industrializare, forţată, energofagă, poluantă şi cu totul anacronică a ruinat complet economia naţională. Consecinţele au apărut imediat în toate domeniile vieţii publice. Izolaţionismul şi protecţionismul cultural este una dintre ele.

crypto macd setări btc piețele de odihnă api

Abia ieşită din stalinism, cultura română a trebuit, din lipsă de modele contemporane, să recurgă la un ciudat auto-transplant, reîntorcîndu-se la experienţe artistice interbelice pandantul cultural al industrializării din economie. Lumea comunistă a însemnat, într-a-devăr, o îngheţare a societăţii, în toate aspectele ei, în tiparele depăşite ale modernităţii, complicată pînă la nevroză de tribalism, naţionalism, totalitarism.

Chiar şi în aceste condiţii a existat însă, mai ales în zonele marginale ale culturii române, o fermă orientare liberală, deschisă influenţelor exterioare şi informată în privinţa evoluţiei culturale din lumea liberă.

Despre o atitudine explicit şi conştient postmodernă se poate vorbi însă în lumea românească abia după Chiar şi după această dată însă ar fi hazardat să vorbim despre o impunere temeinică a conceptului.

Putem constata doar că este primul concept teoretic important, denumind un curent literar, intrat în limbajul critic românesc după ultimul război onirismul se definea el însuşi ca un neosuprarealism şi că frecvenţa folosirii lui, pozitive sau negative, este în continuă creştere.

Deja termenul pare să fie ataşat solid promoţiilor '80 şi '90 din literatura română şi e folosit cu o anumită constanţă şi în muzică şi artele plastice. Rezistenţa la concept este însă şi ea importantă, uneori venind chiar de la autori care, asemenea lui M. Jourdain, fac postmodernism fără să ştie Chiar şi mult ironizatul concept de political correctness, puternic legat şi el de postmoderni-tate, rămîne, cu toate exagerările lui, un deziderat încă utopic pentru societatea românească de azi.

13080205 Mircea Cartarescu Postmodernismul Romanesc

Aşa credem" p. Voi căuta, în continuare, rădăcinile conceptuale ale post-modernităţii în trei domenii fundamentale ale cunoaşterii, căror remarcabilă convergenţă în definirea omului contemporan voi încerca bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian evidenţiez.

Pentru fiecare dintre aceste spaţii mentale am ales, ca să ne servească drept ghid, ' cîte unul dintre cei mai reputaţi analişti ai postmodernităţii. Părerile lor, deşi le voi urma îndeaproape, vor fi confruntate si cu alte puncte de vedere, aşa încît, în finalul acestui capitol, vom putea avea o imagine mai limpede în privinţa a ceea ce este cu adevărat postmodernitatea, nu numai în manifestările ei cotidiene şi concrete, ci şi în reţeaua complexă şi paradoxală a teoriei care o subîntinde. Epistemologia şi problemele legitimării unor noi modele ale cunoaşterii le-am găsit expuse cu mare clarviziune în opera lui JeanFranţois Lyotard.

Deşi divergente în metodă şi detalii, cele trei sisteme de gîndire au în comun sentimentul că o mare epocă din istoria umanităţii - modernitatea — s-a încheiat şi că intrăm într-o lume de ah tip, în care concepte fundamentale ca realitate, istorie, valoare, gîndire, artă se modifică esenţial şi, o dată cu ele, omul însuşi. Ontologia postmodernă Principala direcţie în care Gianni Vattimo îşi îndreaptă eforturile în scrierea sa Sfîrşitul modernităţii este construirea unei corespondenţe între discuţiile actuale din jurul conceptelor de modernitate şi bitcoin rata de creștere şi gîndirea lui Nietzsche şi Heidegger, filozofi ai modernităţii tîrzii, conştientă de propria ei disoluţie şi de desuetudinea proiectului ei iniţial.

Revoluţia copernicană, cea care 1-a des-fondat 1 Gianni Vattimo, Sfîrşitul modernităţii, Editura Pontica, Constanţa,p.

Nietzsche, filozoful sub semnul căruia stă, etic, gîndirea secolului care i-a urmat şi a cărui influenţă e azi mai vizibilă ca oricînd.

Atît Nietzsche, cît şi, mai puţin radical, Heidegger pun în discuţie ideea de fundament metafizic fără ca s-o facă, precum alţi critici ai culturii europene, în numele vreunui alt fel de întemeiere.

Fiinţa, pentru cei doi filozofi, nu mai este un plan fix, imuabil, la care se raportează fenomenele lumii reale, ci o entitate fluctuantă, contextuală, aleatorie. Nici conceptele, nici valorile nu se mai împărtăşesc din etern şi neschimbător, ci devin relative şi dependente de condiţiile locale. Pentru ei, modernitatea bazată în întregime pe iluziile metafizicii nu poate fi, de aceea, nici continuată, nici măcar depăşită: singura soluţie acceptabilă rămîne despărţirea de modernitate.

Vom vedea, în capitolul următor, că, într-adevăr, sensul prefixului post- care intră în structura cuvintelor postmodem, postmodernitate a dat naştere la numeroase discuţii datorită neînţelegerii bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian fapt.

Toate aceste categorii au fost însă asumate de cei pentru care epoca modernă este prin excelenţă neîncrezătoare în valori absolute, văzînd în ele depozitarul de prejudecăţi al umanităţii şi sursa discriminării şi a totalitarismelor. Ar merita să ne oprim puţin asupra ultimei dintre aceste idei. Postmodernitatea, arată Vattimo, nu mai consideră adevărul un concept gnoseologic, pentru că el nu mai este întemeiat pe o realitate metafizică stabilă.

Abia o dată cu sfîrşitul iluziilor despre apare posibilitatea libertăţii adevărate. Este straniu că pe n n terenul viran creat de Fr. Nietzsche prin demolarea umanismului raţionalist s-au putut construi ideologii total opuse. Omul ideal a trebuit să moară ca să apară în scenă oamenii, diverşi şi complicaţi, aşa cum sînt în realitate.

Valoarea absolută a trebuit să se dizolve ca să poată apărea valorile individuale, de grup etc. Aşa cum am amintit deja însă, consecinţa inevitabilă a perspectivismului nietzschean este o anumită derealizare a lumii.

La fel, pentru Heidegger fiinţa se anihilează pe măsură ce se transformă deplin în valoare — ea însăşi fluctuantă şi convertibilă.

Acest efect de irealitate, atît de bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian în lumea de azi, a dus la o raliere a unor curente de gîndire foarte diverse împotriva nihilismului epocii noastre.

cum depun bitcoin în bittrex btc card de credit

Un adevărat front filozofic s-a constituit, încă din primele decenii ale secolului nostru, pentru apărarea valorilor umaniste. Eşecul umanismului este vizibil pretutindeni în secolul nostru, în care nu numai comunismul a dus la dezastre fără precedent, dar şi mişcări filozofice şi artistice serioase existenţialismul, suprarealismul, futurismul, avangardele s-au compromis sprijinind toate dictaturile, de la stalinism la fascism, de la maoism la terorismul internaţional.

Oriunde s-a produs dezideologizarea şi abolirea credinţelor absolute ca în lumea occidentală şi mai ales în cea americană de azisocietatea a devenit mai complexă, mai prosperă şi mai liberă, în ciuda costurilor psihologice despre care am mai vorbit. Eşecul acestor opoziţii, în care primii termeni defineau citadela umanismului etern, un fel de Castalie goetheană total izolată 'Ibid.

Subiectul, aşa cum e conceput de umanişti, nu merită să fie apărat, pentru că el se identifică raţiunii şi conştiinţei, înţelese ca un fel de corelativ al obiectului, oricum imuabile şi stabile ca şi acesta.

Mircea Cartarescu Postmodernismul Romanesc

El e un substrat sub-jectum şi, în această calitate, abdică, paradoxal, tocmai de la subiectivitatea sa, de la istoricitate Dasein. O dată cu decăderea metafizicii se creează condiţiile pentru o esteti-zare generală a existenţei.

De la avangarda istorică a anilor '20, care refuza orice limitare a artei, şi pînă la neoavangarde, pentru ' Ibid. Niciodată însă relativizarea ideii de artă nu s-a produs cu atîta liniştită eficienţă ca în epoca supremaţiei mediilor de comunicare, devenite astăzi un fel de realizare perversă dar nu cu totul degenerată a ideii hegeliene de spirit absolut.

In postmodernitate arta nu dispare, dar cea mai mare parte a ei îşi pierde izolarea de corpul social celebra autonomie a esteticului invocată în faţa tuturor populismelor şi dictaturilor şi se dizolvă în acesta. Punerea în discuţie a propriului statut al operei de artă devine criteriu de valoare. Se înţelege că, obligatoriu, o operă postmo-dernă îşi conţine în sine propria negare, manifestată prin distanţă, ironie, parodie, auto pastişă, ceea ce face ca moartea artei să fie implicată literalmente în fiecare produs artistic, care, într-un fel, se hrăneşte de acum din această idee.

A transforma ideea dispariţiei artei în însăşi sursa vitalităţii şi supravieţuirii acesteia este răspunsul optimist pe care postmodernul îl dă acestei probleme, care pentru modernist era insolubilă: după moartea artei urma neantul. Dar această performanţă nu a fost realizată întîmplător abia în epoca actuală.

Distanţa dintre avangardele istorice, neoavangarde şi postmodernism este dată de impactul tehnologiei, care reproduce la nesfîrşit şi ubicuizează operele, distrugînd astfel unul dintre criteriile esenţiale ale valorizării elitiste a operei: unicitatea acesteia.

Ar fi o greşeală să vedem aceste două accepţii în succesiune.

Kitsch orbitor si geniu inaripat - Camelian Propinatiu

Ele sînt simultane şi într-o inextricabilă interdependenţă. Intr-adevăr, modernismul nu moare cînd apare postmoder-nismul, ci supravieţuieşte tocmai prin acesta, în cadrul unei simultaneităţi tipic postmoderne a tuturor atitudinilor estetice, a tuturor ideologiilor, stilurilor şi manierelor într-o bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian anistorică, în care, după o expresie a lui Al. Vattimo, op. Mai cu seamă asupra acesteia din urmă vom reveni în capitolul următor, arătînd, pe urmele lui Ihab Hassan, că, dacă ambele direcţii ale modernităţii, intelectualismul şi avangarda violentă, sfîrşesc în tăcere prima prin meditaţia intensă pe marginea paginii ] albe, cealaltă prin zgomotul alb al scandalului permanent ,!

Estetica tradiţională decade şi ea o dată cu artele. Din acest punct de vedere, ea începe să semene tot mai mult cu arta ornamentală, fiind decorativă şi periferică la fel ca şi aceasta.

Aş putea spune, ca o concluzie la discuţia despre moartea artei în lumea contemporană, că dacă nu moare arta rămîne singură, dar dacă moare aduce mult rod, precum sămînţa din parabola eristică. Nu altfel am putea defini şi arta contemporană, în care toate tendinţele, de la cele de mult istoricizate pînă la cele ale marginalităţii artistice simultane, sînt prezente, unificate dar şi plurali-zate de marele discurs mediatic.

Vorbind despre începuturile gîndirii bitcoin ddos attack, Lyotard se referă, ca şi Vattimo, la operele lui Nietzsche şi Heidegger, dar le adaugă şi alte influenţe, considerate determinante, ca psihanaliza freudiană, relevarea conexiunii dintre spiritul protestant şi capitalism de către Max Weber, filozofia Şcolii de la Frankfurt, fără a neglija nici gîndirea marxistă şi neokantiană, din care postmodernismul împrumută teme majore.

De asemenea, există un consens remarcabil între cei doi teoreticieni ai postmodernităţii în privinţa stabilirii punctului comun al tuturor autorilor citaţi, ca şi al multor altora, ca Foucault, Derrida, Deleuze etc. Gulden, citat de Vattimo, op.

  • Kitsch orbitor si geniu inaripat - Camelian Propinatiu
  • Ghidoo - descopera internetul interesant.

Omul modern, chiar dacă fisurat profund, continuă să întruchipeze un ideal uman abstract. Lyotard, op. Modernity would then be a synonim for Lyotard's strangely timeless notion of capitalism, while postmoder- nism would be a personification of an equally timeless deşire for freedom and justice.

Dimpotrivă, cred eu, atît Lyotard, cît şi Vattimo autor chiar al unei cărţi pe această temă5 văd în transparenţă şi comunicare — ceea ce e unul şi acelaşi lucru — fondul însuşi al noului liberalism de natură postmodernă.

Societatea transparentă, Editura Pontica, Constanţa, De fapt, problema cunoaşterii depăşeşte cu mult în lumea de azi sfera producţiei de bunuri.

Portalul Revolutiei.docx

Nu scenariile narative mai sînt în stare să descrie norii informaţionali ai societăţii actuale, ci mai curînd criteriile logice şi! Mare parte din demonstraţia care urmează este structurată pe acest criteriu specific. In condiţiile noii societăţi, guvernarea încetează să mai fie decizie politică: 6 J.

Abia aici intrăm cu adevărat în problematica studiului lui Lyotard. Pentru că lumea de după al doilea război mondial, care a trecut prin experienţa conflagraţiilor internaţionale, a Holocaustului şi a totalitarismului comunist, nu mai poate fi guvernată conform marilor povestiri de legitimare, fie ele naţionaliste, marxiste sau de alte naturi.

Erodarea omului a atras după sine decăderea tuturor idealurilor şi utopiilor, m numele cărora au avut loc nenumărate crime.

Pentru gîn-ditorul francez, problema cea mai importantă a postmoder-mtăţii este următoarea: cum poate arăta o altfel de legitimare a deciziei, care să-şi păstreze credibilitatea şi să se dovedească 10 11 Ibid. Tocmai natura acestor jocuri lingvistice va determina legitimarea. De la începutul studiului, Lyotard distinge între două mari modalităţi de cunoaştere. Nevoia de ficţiune, sub formă de mituri clasice sau moderne, devine astfel sinonimă cu nevoia de uitare — 100 usd la bitcoin de inventare a unei memorii false —, mai adecvată dorinţelor şi aspiraţiilor colectivităţii, în acest tip de cunoaştere legitimarea bitcoin un coșmar de reglementare la un vis libertarian este necesară, căci naraţiunea însăşi se legitimează pe sine.

Pragmaticile celor două forme de cunoaştere sînt două jocuri de limbaj la fel de valide, dar care se exclud reciproc.

  1. Tensorforce btc trader
  2. Voi cuta, n continuare, rdcinile conceptuale ale post-modernitii n trei domenii fundamentale ale cunoaterii, cror remarcabil convergen n definirea omului contemporan voi ncerca s-o evideniez.
  3. (PDF) Mircea cartarescu postmodernismul romanesc | Gabi Nitu - festigal.ro
  4. Trading bitcoin yang bagus
  5. Mircea Cartarescu - Postmodernismul Romanesc - Free Download PDF
  6. Ты не поняла меня, юная леди, - возразил Макс, - я о том, что среди нас образуется новая _парочка_.
  7. Mircea Cartarescu Postmodernismul Romanesc
  8. (DOC) Portalul festigal.ro | Alex Berca - festigal.ro

Arătînd că prima modalitate este specifică societăţilor tradiţionale, reînviate de spiritul romantic şi extinse pînă în modernitate, Lyotard se ocupă în continuare, pe larg, de cunoaşterea ştiinţifică, specifică mai ales postmodernităţii. Aceasta se desparte, la rîndul ei, în două ramuri sau jocuri principale: cercetarea şi învăţămîntul.

Următoarele presupoziţii sau reguli ale jocului sînt specifice cercetării: 1.

Valoarea timbrului literar se virează în contul Uniunii Scriitorilor din România, nr. Luminosul ianuarie este la Români, încă de sub voievozii culturii, un timp sacru al generozităŃii şi al lirismului, an de an fiind omagiat, chiar şi după asasinarea Mitului Eminescian la 5 martiePoetul NaŃional şi, prin extensie, scriitorul sau artistul român, chiar nemembru al uniunilor de creaŃie şi indiferent dacă-şi slujeşte poporul sau nu.

Destinatarul are aceeaşi competenţă cu destinatorul; 2. Referentul trebuie să fie adecvat realităţii; 3. Destinatorul este considerat că spune adevărul; 4. Regula de adecvare e dublă: dialectică şi metafizică; 5. Cercetarea îşi îndeplineşte scopul cînd se ajunge la un consens în privinţa validităţii sale. La rîndul său, învăţămîntul are şi el la bază cîteva presupoziţii: 1. Destinatarul nu ştie ce ştie destinatorul; 2.

Destinatarul poate deveni la rîndul său expert; 3. Prin sintetizarea caracteristicilor celor două jocuri ale cunoaşterii ştiinţifice, J. Lyotard ajunge la proprietăţile acestui tip de cunoaştere, care sînt următoarele: 1. Cunoaşterea ştiinţifică permite doar un joc denotativ de limbaj; criteriul de acceptare a unui enunţ este valoarea sa de adevăr; 2.

Citițiși